mesaje-sms-uri-si-urari-de-paste-pentru-2013-iata-ce-le-puteti-scrie-celor-dragi-18451630

Paștele, un prilej de primenire a sufletului

FOTO:Jurnalul.ro

Acum, în ultimul timp, Paştele este mai mult un prilej de petrecere, (unii deja au trecut la mici și grătare), și nu o formă de primenire spirituală. Câteodată grijile ce țin de cotidian ne fac să uităm, voluntar sau involuntar, că sărbătoarea Paştelui este cea mai mare sărbătoare a creştinătăţii, avându-l în centru pe Iisus ca simbol și patimile Lui. Paștele, astăzi sau altădată, cu certitudine şi astăzi, este un prilej de primenire.

Putem să concepem această sărbătoare ca pe o introspecție spirituală, nu doar psihologică. Paștele este un prilej de a te privi în interior(de a te oglindi pe sine) şi a te întreba în mod sincer care e rostul tău pe pământ, dacă există vreun rost, cum zice Eminescu, dacă ”viaţa asta are vreun ţel sau nu”.

Pe vremuri, când erau bătrânii, Paştele era o formă de primenire şi a trupului, şi a sufletului. Toţi copiii aveau ceva nou în ziua de Paşte, o cămaşă sau pantaloni sau chiar un costum, şi în general toţi membrii familiei se strângeau prin casă pentru a fi împreună.  Ideea de primenire era bine înrădăcinată în imaginarul colectiv al bătrânilor noștri. În trecut, oamenii se mai gândeau la relaţii dintre ei, la relaţiile de iubire dintre soţi, dintre părinţi şi copii, dintre fraţi şi fraţi ş.a.m.d. Deci, era o formă de primenire foarte bună. Puţini mai meditează astăzi cu privire la ideea de sacrificiu, de iubire și fapte bune.  Mai puțini decât atât mai meditează la ideea de sacrificiu hristic.

Fără iubire nu se poate face nimic

Nu trebuie să uităm că, în primul rând, Iisus a adus cu sine iubirea pe pământ; până la El, în Vechiul Testament, importantă era dreptatea, dar s-a profilat altă înţelegere între oameni. Iubirea este absolut fundamentală pentru omenire deoarece fără iubire nu se poate face nimic. A spus asta Apostolul Pavel, într-o descriere extraordinară a iubirii, deşi într-o vreme era atribuită exclusiv lui Marin Preda(”Dacă dragoste nu e, nimic nu e!”). În al doilea rând, Iisus a lăsat crucea ca semnificaţie a patimilor sale. Crucea care este foarte importantă deoarece fiecare om are crucea lui şi e bine să şi-o ducă fără să-i cadă prea mult.

O altă semnificaţie este reuşita sau învingerea suferinţei. Suferinţa deschide omului o nouă semnificație, un anume fel de a fi, dă o anumită smerenie, care este foarte importantă. Sunt aceste trei metafore, ca să zic aşa, care Iisus le-a lăsat, şi cine le urmează se apropie de sine, respectiv îşi cunoaşte şi îşi recunoaşte rolul pe această lume.

Teatrul Nottara vă urează pe această cale sărbători fericite și ”Hristos a Inviat!” dacă citiți acest articol în zilele de Paște.

About the author

Dumitru Alexandru Filimon

View all posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *