cover facebook

”V-am dat teatru, vi-l păziți!”

 

Teatrul Nottara vă invită – miercuri, 24 februarie, ora 12.00 –, la o nouă ediţie a Grupului de Dialog Teatral- GDT* , care va avea loc la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti (str. Gina Patrichi nr. 8, în apropiere de Piaţa Victoriei).

În prima parte a întâlnirii vor fi prezentate rezultatele celui mai nou studiu asupra publicului bucureştean de teatru, realizat de IMAS Marketing şi Sondaje, la cererea Teatrului Nottara. Invitați speciali: domnul Alin Teodorescu, sociolog, director  IMAS, membri ai echipei sale de proiect.

Partea a doua a întrevederii va fi destinată unei dezbateri publice, având ca bază de discuție cele 4 studii destinate publicului de teatru, existente în acest moment și din care unul este folosit, de ARCUB, pentru finalizarea Strategiei culturale și creative a Bucureștiului, 2015 – 2025.

Existența unor discrepanțe flagrante între datele prezentate în cele 4 studii de consum cultural existente pe piață (Barometrul de consum cultural, 2014 și Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul București, 2015, ambele realizate de către Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală – INCFC, precum și studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, Publicul bucureștean de teatru, în 2012 și 2015), fac absolut necesară o asemenea discuție. Mai mult decât atât, considerăm că finalizarea Strategiei culturale și creative a Bucureștiului, 2015 – 2025 pe baza datelor din Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul București, 2015 pune în pericol chiar existența teatrelor bucureștene instituționalizate.

Vor fi invitați, și sper să ne onoreze cu prezența, domnul prof.uni.dr.Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii, Comisia de Cultură a CGMB, Direcția Cultură, Sport, Turism a PMB, directorii teatrelor de stat, dna Mihaela Păun – director ARCUB,  dna Carmen Croitoru – directorul INCFC, echipa de proiect (sociologi) a INCFC, Direcția de Cultură a PMB, presa, ONG-uri, producători independenți de producții teatrale…

Sperând că v-am trezit curiozitatea, vă rugăm să confirmaţi participarea până luni, 22 februarie, la adresele de email: marketing@nottara.ro,paula.varga@nottara.ro sau la telefon 0734 783 461 (Paula Varga, Marketing şi comunicare).

Marinela Țepuș și echipa Teatrului Nottara

Grupul de Dialog Teatral este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte să aducă în discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

Nedumeriri!

Sunt sigură că doamna director Mihaela Păun și echipa ARCUB, precum și autorii studiilor făcute pentru realizarea Strategiei Culturale și creative a Bucureştiului, 2015 – 2025, sunt în posesia unor răspunsuri coerente și argumentate la nedumeririle exprimate mai jos. Le așteptăm în cadrul dezbaterii organizate de Teatrul Nottara – miercuri, 24 februarie, ora 12.00 -, la o nouă ediţie a Grupului de Dialog Teatral- GDT*, care va avea loc la Institutul Maghiar Balassi din Bucureşti (str. Gina Patrichi nr. 8, în apropiere de Piaţa Victoriei). Dacă invitația noastră nu va fi luată în considerare de către cei meniți să clarifice nedumeririle noastre, așteptăm răspunsurile transmise în scris, astfel încât să le putem supune dezbaterii împreună cu cei care socotesc oportună o asemenea discuție.

* Grupul de Dialog Teatral este o iniţiativă a Teatrului Nottara, lansată în anul 2007, care doreşte să aducă în    discuţie probleme şi subiecte de actualitate din lumea teatrală.

Ca urmare a solicitării Direcției Cultură, Sport Turism, de a desemna un reprezentant al instutuţiei noastre, în cadrul grupului de lucru care se va ocupa de elaborarea (de fapt, finalizarea, întrucât pe site-ul ARCUB, deja există!) Strategiei Culturale și creative a Bucureştiului, 2015 – 2025 și considerând absolut necesară existența unei asemenea lucrări, am examinat materialele existente, pentru a putea fi, realmente, de folos când se va forma grupul. Astfel, am încercat să analizez cu multă atenție studiile existente pe tema dată precum și Strategia Culturală, elaborată deja de ARCUB, fără vreo contribuție evidentă a noastră, a directorilor teatrelor instituționalizate.

Si iată peste ce am dat:

În Strategia Culturală și Creativă a Bucureștiului, 2015 – 2025 (despre care nu se menționează nici acum că ar fi partea I, cum am fost asigurați, noi, managerii de teatru că se va întâmpla), nu există decât o singură referire la instituțiile subvenționate de PMB și CGMB, care miroase a subtilă acuză de concurență neloială: În condiţiile deschiderii, în ultimii ani, a unor noi spaţii culturale aparţinând municipalităţii, cinema­tografia este considerată vitregită, în condiţiile în care Primăria Municipiului București susţine prio­ritar domeniul teatral, subvenţionând 12 astfel de unităţi și oferind noi spaţii de spectacole, dintre care cel mai recent, la finalul lui 2013, Sala Teatrelli, din cadrul CREART, Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al Municipiului Bucureşti. (pag 47)

Mai găsim și:

  • Teatrele muni­cipale subvenţionate de auto­rităţile locale (12) includ şi teatrul de păpuşi şi marionete, teatrul pentru copii. Centrul de Creaţie, Artă şi Tradiţie al muni­cipiului Bucureşti – CREART este o instituţie nou creată, ce administrează şi sala Teatrelli. Acestora li se adaugă Casele de cultură ale primăriilor de sector, dintre care Centrul Cultural Casa Artelor Sector 3, cu un sediu reabili­tat, sau Centrul Cultural pentru UNESCO “Nicolae Bălcescu” sector 4. (pag. 38)

Precum și:

  • Teatrul de Operetă „Ion Dacian” a fuzionat cu Opera Naţională Bucureşti şi dispune de o sală nouă (cu o investiţie în valoare de 8 milioane de euro). Departamentele structurii noi de concerte şi spectacole sunt Operă şi Balet, respectiv Operetă şi Musical. Din rapoar­tele de activitate ale instituţiilor mai sus menţionate, disponibile pe pagina de web a Ministerului Culturii, se obţin date statistice cu privire la numărul de spectatori/stagiune: 70.144 bilete vândute în cazul Operei Naţionale Bucureşti în 2013, 2.490 bilete în 2010 pentru Centrul Naţional al Dansului Bucureşti. Este de menţionat faptul că CNDB a avut perioade în care spaţiile de care a dispus nu au permis accesul pentru repetiţii şi spectacole, astfel încât evoluţia numărului de spectatori (17.819 bilete înregistrate în perioada 2006 – 2010, inclusiv biletele onorifice / cu valoare 0) a fost influenţată direct de infrastruc­tura disponibilă. (pag 38)

În privința studiilor de piață existente în acest moment, care se referă la consumul cultural (în general) și la consumul de teatru în special:

În acest moment, există 4 studii, care sunt destinate (și) consumului cultural al bucureștenilor și care pot fii luate în calcul (2, realizate de aceeași echipă, cea a Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală – INCFC, aflat în subordinea Ministerului Culturii și condus de doamna Carmen Croitoru, director general, respectiv Barometrul de consum cultural, 2014 și Studiul de Consum Cultural pentru Municipiul București, 2015, realizat la solicitarea ARCUB, precum și studiile realizate de IMAS, la cererea Teatrului Nottara, Publicul bucureștean de teatru, în 2012 și 2015.

Menționez doar câteva cifre, care, cel puțin pe mine, m-au dezorientat:

În Barometrul cultural 2014 avem următoarele cifre de frecventare a teatrelor bucureștene: 49% au mers la teatru în ultimul an în general (pag.87), respectiv 28% la ”instituțiile teatrale”, 17% la ”teatrele independente” și 12% la ”teatrele de păpuși” (pag.88). N.B. – am păstrat terminologia din Barometru, deși am serioase îndoieli că este una adecvată.

La pagina 92, citim următoarele: Principalele teatre independente din București – Teatrul Elisabeta, Teatrul Act, Godot Cafe Teatru, Un teatru – au atras în medie mai puțin de 1% dintre spectatori. Să înțelegem că diferența de la 1% la 17%, cât are tot teatrul independent (pag. 88) e formată din publicul teatrelor mai puțin principale și mai mult independente? Cam care ar fi acestea, și cum ar putea ele atrage 16% din public, în condițiile în care cele de mai sus, atrag doar 1%? Singura explicație ar putea fi că aici s-ar regăsi publicul Teatrului de pe Lipscani, dar să nu uităm că acolo se joacă de fapt producțiile TNB, care au în distribuții pe Ion Caramitru, Horațiu Mălăele, precum și altele girate de Valentin Teodosiu, Magda Catone, angajați și ei cu ”baza” la… stat etc. Oricum, astfel de precizări, care eventual ar putea explica cifrele, altminteri bizare din Barometru, cu privire la frecventarea teatrelor independente, nu apar în studiul realizat pentru ARCUB, ceea ce ne conduce la ideea că nici cercetătorul, nici beneficiarul studiului nu au sesizat aceste incongruențe flagrante.

La pagina 91, graficul 12 prezintă cifrele de frecventare a principalelor instituții de spectacol din București. Dacă topul teatrelor bucureștene este asemănător cu cel din studiile realizate de IMAS în 2012 și 2015, procentele sunt mult mai mici în Barometrul Cultural, ceea ce este inexplicabil, mai ales dacă avem în vedre că Barometrul indică un procent mai mare al frecventării teatrelor în general (49%, față de 36%, cât reiese din ambele studii IMAS). De aici nu se poate trage decât o cocluzile:

Barometrul Cultural subestiemează, din punctul nostru de vedere, foarte mult frecventarea de către public a teatrelor bucureștene instituționalizate. Sau poate că ni se va da altă explicație, la care noi, cei care nu stăpânim terminologia sociologică, nu ne-am gândit.

Teatre                                        Bar. Cult. 2014     IMAS 2012   IMAS 2015

Teatrul Național București             16%                     39,9%                        48,8%

Teatrul Bulandra                              11%                     22, 6%                       27,2%

Teatrul de Comedie                         10%                     22, 3%                       24,2%

Teatrul Nottara                                    8%                     24,0%                        24,7%

Teatrul Masca                                     5%                   12,0%                           9,1%

Teatrul Odeon                                    4%                   13,8%                     15,0%

Teatrul Țăndărică                               4%                   16,3%                     11,8%

Teatrul Mic                                          4%                     10,2%                        10,8%

Teatrul Constantin Tănase               3%                   17,7%             11,1%

Teatrul Ion Creangă                           3%                     11,3%                          9,8%

Teatrul de pe Lipscani                       3%                      –                                12,9%

 

Cele de mai jos nu se regăsesc în barometrul cultural, ci doar în studiile IMAS:

Teatrul Metropolis                                –                         8,8%                           9,4%

Godot Cafe                                            –                         7,8%                           9,4%

ARCUB                                                  –                         7,1%                          5,9%

Chiar în condițiile în care frecventarea teatrelor instuționalizate este subestimată de Barometrul Cultural, ele tot însumează 28% din publicul bucureștean de teatru. Iar dacă adăugam și cei 12% ale treatrelor de păpuși, (respectiv Țăndărică, care e tot teatru instituționalizat) ajungem la 40%. Cu alte cuvinte, Barometrul spune că 40% din publicul bucureștean frecventează teatrele instituționalizate, și totuși acestea nu sunt incluse în strategia ARCUB!!! Bizar !!!

Trecem acum la Studiul de Consum Cultural în București, comandat de ARCUB în vederea fundamentării Strategiei culturale și creative a Bucureștiului, și realizat tot de INCFC, unde găsim câteva cifre la fel de problematice.

De pildă:

  • Conform acestui studiu, procentul celor care au frecventat teatrele în ultimul an este de 41% într-un prim grafic și de 45,1% în alt grafic, la câteva pagini distanță. Dacă nu e o simpla greșeală de tipar, ar fi totuți necesar să știm care e cifra exactă??? Mai departe, studiul comandat de ARCUB spune că, dintre aceștia, 66% preferă ca ”piesele de teatru la care merg să fie jucate în sălile de spectacol”. Este ciudat faptul că, în condițiile în care două treimi din publicul bucureștean preferă să meargă într-o sală de teatru, nici relizatorii studiului, nici beneficiarul acestuia nu au fost curioși să afle care sunt sălile/teatrele unde merge publicul cu precădere. Studiul nu furnizează nici o astfel de informație, după părerea mea esențială pentru fundamentarea unei strategii culturale a capitalei. Sigur, ea devine neesențială dacă dorim să avem o strategie din care teatrele instituționalizate să absenteze cu… desăvârșire!!!
  • În trecăt fie spus, și ca o dovadă de superficialitate, graficele în care apar cifrele referitoare la consumul cultural în general (teatru, cinema, concerte, muzeee etc.) și la consumul de spectacole (teatru, operă, operetă, balet, circ etc.) sunt prezentate ca răspuns la întrebarea De câte ori ați mers, în ultimele 12 luni la…? ( Exemplu: teatru = 45,1%). Or, aceasta este o întrebare care se referă la frecvența cu care publicul merge la….., și nu se referă la faptul dacă publicul a mers sau nu la …. în utimul an.
  • Două pagini mai încolo aflăm că: ”În top trei preferințe de consum cultural al bucureștenilor se situează mersul la teatru, cu un procent de 41,5%, pentru frecvența de 1 – 2 ori pe an sau mai des, după mersul la cinematograf și participarea la sărbători sau evenimente locale, cu preferințe: 38%, pentru comedii; 31,2%, pentru teatrul clasic, iar 11,7%, pentru teatrul contemporan”. Doar că nu pot înțelege dacă varianta de răspuns ”teatrul clasic” înseamnă teatrul instituționalizat, cu săli și scene de tip clasic, sau spectacole pe texte ”clasice”, de genul Eschil, Sofocle, Euripide, Shakespeare, Molière, Alecsandri… Că, atunci, avem o problemă, independenții nu prea sunt atrași de asemenea texte, și nici în teatrul instituționalizat nu se omoară după ele. Conform IMAS, 68,8% preferă comedia!!!

Ion Haiduc, Marinela TepusSe cunoaște faptul că doamna director și echipa ARCUB, reprezentanți ai ONG-urilor au lucrat intens, încă din 2014, la elaborarea unei strategii culturale a municipiului București. Cea mai mare parte din acestă strategie a fost deja definitivată, însă managerii de teatru nu au fost solicitați, până acum, să facă parte din acest amplu proiect. Ca urmare, pentru a putea fi cu adevărat folositori măcar de acum înainte, avem nevoie de câteva lămuriri suplimentare din partea conducerii ARCUB, respectiv a doamnei director:

  • Având în vedere că nici în prima parte a strategiei afișate pe site-ul ARCUB, și nici în studiul de consum cultural pentru municipiul București (realizat în 2015 și afișat, discret, pe site-ul ARCUB) cele 14 teatre instituționalizate, finanțate de PMB (noi includem și ARCUB ca producător de spectacole de teatru prezentate în săli de spectacole bine dotate scenic, și Teatrelli – CREART), nu există, vă rugăm să explicați motivele acestei absențe. Menționăm faptul că, din studiul comandat de dvs., reiese că 41% (45%, în altă parte) dintre bucureșteni merg la teatru cel puțin o dată pe an, iar 66% dintre aceștia preferă sălile de spectacol. La un procent atât de mare al publicului de teatru din populația Bucureștiului (aproape jumătate), sunt convinsă că aveți un studiu dedicat exclusiv teatrelor bucureștene, eventual unul dedicat instituțiilor de spectacol. Vă rugăm să-l faceți public, iar dacă nu există, vă rugăm să explicați, tot public, această eludare.
  • Conform aceluiași studiu, precum și a strategiei afișate, o importanță deosebită acordați teatrului independent. Am dori să știm care este poziția dumneavoastră față de teatrul instituționalizat, și cum vedeți includerea acestuia, alături de teatrul independent, în strategia culturală bucureșteană,?
  • Care este strategia abordată, și cum decurg discuțiile cu autoritățile, privind (re)integrarea cât mai rapidă în circuitul cultural bucureștean a cinematografelor (de tip clasic) și a teatrelor ce și-au întrerupt activitatea cu publicul, ca urmare a promulgării Legii nr. 282 din 18 noiembrie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994?
  • Care sunt măsurile pe care le aveți în vedere pentru reintroducerea in circuitul cultural-turistic a unor artere de o importanță majoră, aflate în zone de protecție a monumentelor istorice, respectiv Calea Victoriei, Bd. Magheru, Centrul Vechi, intrate sub incidența aceleiași legi ca și cinematografele și teatrele invocate anterior? Ce rezultate ați obținut până acum, fiind convinsă că v-ați ocupat îndeaproape de această problemă din sfera culturii și istoriei Bucureștiului, mai ales că și dumneavoastră aveți în administrare un imobil scos din circuitul cultural (imobilul din str. Batiște nr. 14), prin invocarea existenței unei buline roșii (grad I de risc seismic).

Sau va gândiți că se poate face o strategie culturală fără ceea ce a mai rămas din istoria autentică a Bucureștiului, mizând doar pe Casa Poporului și pe imobilele construite în perioada comunistă?

Aduc la cunoștință atât colegilor mei, manageri de teatru, cât și Direcției Cultură, Sport, Turism, că fără răspunsurile lămuritoare la întrebările de mai sus este, practic, imposibilă elaborarea unei strategii culturale a municipiului București. De asemenea, menționez faptul că, în absența unui studiu de piață care să cuprindă și teatrele instituționalizate, cooptarea managerilor de teatru într-un grup de lucru va fi doar formală, și deci inutilă. Din păcate, proiectarea și realizarea unui astfel de studiu, realizat în mod profesionist, durează între 2 și 4 luni (știu acest lucru din proprie experiență, Teatrul Nottara a comandat asemenea studii în 2012 și 2015), ceea ce ar face imposibilă realizarea strategiei în discuție până în aprilie 2016, așa cum ați propus. Întrebarea de fond  este dacă avem nevoie de o strategie lipsită de profesionalism (ca să nu spun părtinitoare), cu care să sperăm că vom deveni capitală culturală europeană în 2021, sau de o strategie viabilă, care necesită timp, dedicație, onestitate?

Marinela Țepuș,

Manager (Director)

 

 

 

 

 

 

 

 

About the author

Teatrul Nottara

View all posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *