3K6A4005(1)

SOLIDARITATE, niciodată prea târziu!

Promulgarea Legii nr. 282 din 18 noiembrie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente, care interzice desfăşurarea de activităţi publice în clădiri cu risc seismic de gradul I, fără a oferi și o soluție viabilă, a condus, inevitabil, la suspendarea spectacolelor Teatrului Nottara de la sediul din bd. Magheru 20. De atunci, ni s-au întâmplat foarte multe lucruri, când calde – când reci, pe care vrem să le facem cunoscute exact așa cum sunt.

Cel mai adesea, spre surprinderea noastră, sprijinul pentru Teatrul Nottara a venit de unde speram mai puţin, iar indiferenți, spre dezamăgirea noastră, au fost cei care ar fi putut, cel mai lesne, să ne întindă o mână de ajutor.

De la Teatrul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, căruia i-am solicitat să ne găzduiască o parte dintre producţii în sala „Pictură” (în zile mai puțin propice pentru susținerea reprezentațiilor, respectiv luni, marți, miercuri), am primit un diplomatic răspuns de genul „noi suntem foarte ocupaţi!”. Răspuns care se încheie cu… afirmarea solidarităţii de breaslă.

De la doamna directoare ARCUB am primit asigurări publice de susţinere, pe care le cunoașteți din presă. Nu merită să le amintim, mai ales că erau mincinoase.

Doar că în urma acelor declarații publice, am dansat – doamna cu pricina, reprezentanți ai Teatrului Nottara, membri ai Comisiei de Cultură a Consiliului General, membri ai Consiliului General, directori ai unor importante Direcții din PMB, consilieri personali ai Primarului General, ba chiar și Primarul însuși -, un pasional dans de societate. „Un pas înainte, trei pași înapoi” a fost ritmul în care am încercat să găsim – împreună, și pe categorii de ”dansatori” -, cele mai bune soluţii pentru administrarea sediului din str. Batişte nr. 14, astfel încât să poată beneficia de el şi ARCUB, pentru spectacolele care se jucau deja acolo, și Teatrul Nottara.

Mulțumim tuturor acelora din Comisia de Cultură a Consiliului General, tuturor acelora din Consiliul General, Directorilor Direcțiilor de specialitate din PMB, Consilierilor personali, precum și Domnului Primar General pentru îndelunga răbdare și efortul depus în a interpreta diverse roluri din spectacolul Mult zgomot (chiar) pentru nimic, regizat magistral de către Directoarea ARCUB și asistenții săi. Mulțumim și televiziunilor, întregii mass-media, care au filmat toate repetițiile unui ”spectacol” unic și de prisos în peisajul cultural bucureștean.

Repetițiile acestui spectacol fără rost au durat suficient de mult, cât să aibă timp să se finalizeze noua expertiză a sediului ARCUB, expertiză de care nu s-a pomenit nimic-nimic, la niciuna din întâlniri. Nici noi, nici reprezentanţii Primăriei nu aveam cum bănui că, sub titulatura unui studiu de fezabilitate, se ascunde ȘI realizarea unei noi expertize, după cea făcută în 2006 (în urma căreia rezulta că imobilul din Batiște nr. 14, avea bulină gr. II risc seismic; nici acea primă bulină nu se găsește, oficial, pe vreun site).

Nici pe 28 decembrie, când s-au stabilit ultimele detalii ale presupusei cooperări, doamna Directoare ARCUB NU ŞTIA că are în derulare o expertiză, ca să nu vorbim de rezultatul acesteia, pe care l-a primit DOAR în 29 decembrie, după cum atenționează că e menționată data poștei pe plic.

Cu toate acestea, nu putem să nu fim recunoscători şi impresionaţi de susţinerea reală pe care am primit-o, încă din prima clipă, de la Domnul Mihai Gâdea și Antena 3, și mai apoi de la: Pro TV, Antena 1, Digi 24, TVR, Realitatea TV, B1 TV, România TV, Kanal D, SRR, Europa FM, Radio ZU, Mediafax, Agerpres, de fapt, de la toată mass-media, iar după ce lucrurile au luat amploare cu sprijinul presei, de la Administrația Prezidențială, de la PMB și de la Consiliul General al Capitalei, de la Guvern, de la Ministrul Culturii, de la multe alte instituţii de cultură (şi nu numai), deşi nu toate aveau vreo obligaţie morală să o facă.

Astfel, Administraţia Prezidenţială ne-a oferit, o dată pe lună, sala de spectacole a Palatului Cotroceni, loc în care s-a și desfășurat un prim spectacol. Este un gest simbolic și onorant, care a transmis un mesaj deosebit de important: „Ne pasă de Teatrul Nottara! Cultura e importantă!”

Tot o soluţie simbolică și cu acelaşi mesaj puternic este punerea la dispoziție, de două ori pe lună, a sălii de spectacole de la Cercul Militar Naţional, unde vom avea primele reprezentaţii pe 28 şi pe 29 ianuarie 2016.

Nici adevărații directori de teatre nu au rămas mai prejos, domnul Călin Mocanu, Directorul Teatrului Ţăndărică, a fost primul care ne-a invitat să repetăm şi să jucăm, în instituția pe care o conduce, coproducţia care era deja planificată înainte de suspendarea spectacolelor Teatrului Nottara. Domnul George Mihăiţă, Directorul Teatrului de Comedie, a ”adoptat”, fără ezitare (cu înțelegerea regizorului Gelu Colceag, care și-a întrerupt propriile repetiții) spectacolul Familie de artişti, în regia lui Alexander Hausvater, premiera urmând să aibă loc pe 20 ianuarie. Domnul Alexandru Darie, Directorul Teatrului Bulandra, a fost de acord să „ofere adăpost” sub acoperișul teatrului pe care îl conduce, pentru alte două spectacole ale Teatrului Nottara.

Am fost puternic impresionaţi de invitaţia Institutului Maghiar din Bucureşti (Director: Kósa András László), care, de asemenea, doreşte să ne pună la dispoziţie sala din str. Gina Patrichi.

Alte propuneri care ne-au emoționat și cărora vom încerca să le dăm curs, au venit de la: Centrul Cultural pentru UNESCO (prin Cristian Șofron, apoi prin Catrinel Dumitrescu), Casa Artelor, sector 3 (Director: Alice Barb), Societatea Română de Radiodifuziune (prin Domnul Atila Vizauer, redactor-șef al Teatrului Național Radiofonic, SRR), Aula mare a Universității Politehnice, care se construiește lângă Biblioteca nouă și care se va deschide la sfârșitul lunii martie, prin Doamna Ministru Ecaterina Andronescu. A apărut, de curând, și un proiect cultural independent „Teatru la Cinema”.

Nici teatrele din țară nu au rămas indiferente la situaţia noastră, fiind invitaţi să jucăm la Teatrele George Ciprian din Buzău (director: Gina Chivulescu) şi Tony Bulandra din Târgovişte (director: Mihai McRanin), precum şi Teatrul de Stat Constanţa (director: Daniela Elena Dumitrescu).

Asemenea dovezi de solidaritate, venite atunci când aveam mai mare nevoie, ne-au arătat că nu suntem singuri şi că există speranţă pentru comunitatea teatrală, intrată aparent într-o ciudată hibernare. E bine că se trezește măcar atunci când un teatru de notorietate și cu o istorie de 68 de ani este ameninţat cu… dispariţia.

Simțim din nou nevoia să mulțumim autorităților locale care ne-au fost alături neprecupețit, până la rezolvarea măcar parțială a problemei, prin găsirea unui spațiu ce poate adăposti cam 20 din producțiile noastre, respectiv Teatrul Elisabeta.

Mai avem destule de făcut: adaptarea celor mai multe dintre spectacole pentru a putea fi jucate în bejenie, reluarea, la capacitate maximă, a activității, o strategie de informare și de marketing pentru a ne ține aproape spectatorii deja fideli și pentru a atrage alte segmente de public, demersurile pentru consolidarea imobilului din Magheru nr. 20, astfel încât să grăbim întoarcerea acasă.

Cu prietenii noṣtri alături nu ne va fi greu!

Marinela Ţepuş şi echipa Teatrului Nottara

About the author

Teatrul Nottara

View all posts

1 Comment

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *