index

Să învăţăm de la copii

La sfârşitul anului trecut, o companie de modă a creat o controversă puternică în mediul online după ce a lansat două tricouri pentru copii pe care erau inscripţionate mesajele „young aspiring artist president” şi „young aspiring artist astronaut”. Cu alte cuvinte, compania respectivă a considerat că e o idee bună să le spună celor mici: „să vă iasă din cap ideea că aţi putea să ajungeţi vreodată artişti, mai bine vă reorientaţi spre meserii mai realiste, cum ar fi cea de preşedinte”. Adevărul e că toată lumea ştie că pentru preşedinte este cerere mare pe piaţa muncii, în timp ce pentru artişti e un singur loc, care se ocupă prin vot o dată la 4-5 ani. Sau era invers?

Nu ştiu care era de fapt mesajul pe care şi-a dorit să îl transmită compania, sper, SPER că nu ăsta, dar cert e că au dat greş.

Pentru că noi, cu toţii, avem darul înnăscut de a crea. Când suntem copii, cântăm fără să ne temem că falsăm, pictăm fără să ţinem cont că iarba e verde şi cerul albastru şi dansăm fără să ne pese cine ne vede.

Această abilitate se atrofiază însă în timp, sugrumată de adulţii care ne învaţă că e greşit să colorezi în afara conturului. Care ne îndrumă spre preocupări mai serioase, pentru că „artiştii mor de foame”. Care vând tricouri pe care scrie că ai mai multe şanse să devii preşedinte sau astronaut decât artist. Care ne pun să ne raportăm la ceilalţi pentru a ne afla valoarea.

Adulţii, nişte artişti sufocaţi

Aşa că lăsăm pasiunea deoparte, facem „ce trebuie”, ne ţinem de şcoală, alegem o facultate care să ne aducă o slujbă sigură, şi lăsăm pasiunea să moară în noi.

Ajungem apoi în punctul în care la CV trebuie să completăm rubrica de hobby-uri şi trecem aceleaşi stereotipuri ca toţi ceilalţi: „literatura” (dar s-o citim, nu s-o scriem), „muzica” (dar s-o ascultăm, nu să o facem) şi „plimbările” (în lipsă de altceva).

Ne întristăm şi ne gândim că în liceu făceam breakdance pe holuri sau aveam o formaţie cu încă doi colegi şi ne întrebăm când şi de ce ne-am lăsat.

Ne aducem aminte că trebuia să ne pregătim pentru BAC şi nu mai aveam timp pentru „prostiile” alea, ne gândim două minute la câtă bucurie ne aduceau şi apoi ne reluăm viaţa atent planificată pentru succes.

La urma urmei, nu e ca şi cum am fi putut face o carieră din breakdance, nu? Nu e ca şi cum excelam la asta… şi dacă nu excelam, ce sens mai are?

Nu ştiu cum a devenit cuvântul mediocritate unul cu sens negativ. De ce am ajuns să spunem cu dispreţ de cineva că e „un mediocru”. Nu ştiu de ce ne aşteptăm de la toţi oamenii pe care îi întâlnim să fie nişte vârfuri în ceea ce fac, când asta e matematic imposibil. Adevărul e că cei mai mulţi dintre noi suntem nişte mediocri, inclusiv la joburile alea „sigure” pe care le-am ales în detrimentul a orice altceva.

Nici nu ne gândim că am putea crea ceva doar pentru plăcerea pe care ne-o aduce, pentru că trăim pe fugă şi ziua e prea scurtă. Cântăm doar în duş şi, poate, dacă am consumat ceva alcool, urcăm pe o scenă de karaoke.

În schimb, devenim consumatori de artă. A altora. A celor care fac asta la nivel profesionist şi care trebuie să exceleze la asta, de fiecare dată când plătim un bilet, pentru că am stabilit deja ca fiind inacceptabil să ai fie şi momente de mediocritate.

Noi vă provocăm să lăsaţi deoparte prejudecățile şi inhibiţiile şi să vă jucaţi cu noi. Veniţi în familia noastră de artişti, unde nici o pasiune nu e prea neimportantă şi nici un talent nu e prea mic. Lăsaţi artistul din voi să se desfăşoare şi fiţi mândri ca nişte copii de ceea ce creaţi!

„Familie de artişti” spectacolul la care intri spectator şi ieşi artist

Veniţi pe 20 ianuarie la premiera spectacolului „Familie de artişti”  în regia vizionarului Alexander Hausvater, după un text scris de Kado Kostzer şi Alfredo Arias, tradus de Doru Mareş. Veţi intra în sală spectator şi veţi ieşi din sală artist.

Până atunci, vă invităm să ne trimiteţi filmări sau fotografii cu operele voastre. Puteţi să vă filmaţi în timp ce cântaţi sau dansaţi. Puteţi să ne trimiteţi o fotografie de care sunteţi mândri. Primim şi versuri sau povestioare.

Noi o să alegem 5 câştigători care vor primi câte o invitaţie dublă la premiera acestui spectacol-eveniment. Haideţi să ne hrănim cu frumosul!

Paula Varga

 

About the author

Teatrul Nottara

View all posts

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *